Ce se întâmplă în creierul tău când meditezi

​

​

​

​

  Folosind tehnologia modernă, cum ar fi scanările RMN, oamenii de știință au dezvoltat o înțelegere mai aprofundată a ceea ce se întâmplă în creierul nostru atunci când medităm. Diferența generală este că creierul nostru încetează să proceseze informațiile la fel de activ pe cât ar face în mod normal. Începem să arătăm o scădere a undelor beta, ceea ce indică faptul că creierul nostru procesează informații, chiar și după o singură sesiune de meditație de 20 de minute, dacă nu am încercat-o niciodată.

În imaginea de mai jos puteți vedea cum undele beta (prezentate în culori strălucitoare în stânga) sunt reduse dramatic în timpul meditației (în dreapta).

Mai jos este ceea ce se întâmplă în fiecare parte a creierului în timpul meditației:

​

​

​

​

​

​

​

​

​

Lob frontal

Aceasta este cea mai evoluată parte a creierului, responsabilă de raționament, planificare, emoții și conștientizare de sine. În timpul meditației, cortexul frontal tinde să deconecteze.

​

Lobul parietal

Această parte a creierului procesează informații senzoriale despre lumea înconjurătoare, orientându-vă în timp și spațiu. În timpul meditației, activitatea în lobul parietal încetinește.

Talamus

Păzitorul simțurilor, acest organ vă concentrează atenția prin canalizarea unor date senzoriale mai adânci în creier și oprirea altor semnale în urmele lor. Meditația reduce fluxul de informații primite la un flux.

​

Formarea reticulară

În calitate de santinelă a creierului, această structură primește stimuli de intrare și pune creierul în alertă, gata să răspundă. Meditarea apelează înapoi semnalul de excitare.

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

​

Cum vă afectează meditația

​

Acum, că știm ce se întâmplă în creierul nostru, să aruncăm o privire asupra cercetării asupra modurilor în care ne afectează de fapt sănătatea în moduri în care putem simți și vedea. 

Concentrare mai bună

​

Deoarece meditația este o practică în a ne concentra atenția și a fi conștienți de momentul în care se îndreaptă, aceasta ne îmbunătățește de fapt concentrarea și atunci când nu medităm. Este un efect de durată care provine din crize regulate de meditație.

​

Mai puțină anxietate

​

Acest punct este destul de tehnic, dar este cu adevărat interesant. Cu cât medităm mai mult, cu atât avem mai puțină anxietate și se dovedește că acest lucru se datorează faptului că slăbim de fapt conexiunile anumitor căi neuronale. Sună rău, dar nu este.
Ceea ce se întâmplă fără meditație este că există o secțiune din creierul nostru care uneori se numește Centrul Me (este tehnic cortexul prefrontal medial). Aceasta este partea care procesează informații referitoare la noi înșine și la experiențele noastre. În mod normal, căile neuronale de la senzația corporală și centrele de frică ale creierului până la Centrul Me sunt cu adevărat puternice. Când experimentați o senzație înfricoșătoare sau supărătoare, aceasta declanșează o reacție puternică în Centrul Meu, făcându-vă să vă simțiți speriat și atacat.
Când medităm, slăbim această conexiune neuronală. Aceasta înseamnă că nu reacționăm la fel de puternic la senzațiile care ar fi putut să ne lumineze odată Centrele Me. Pe măsură ce slăbim această conexiune, consolidăm simultan legătura dintre ceea ce este cunoscut sub numele de Centrul nostru de evaluare (partea din creierul nostru cunoscută pentru raționament) și centrele noastre de senzație corporală și frică. Deci, atunci când experimentăm senzații înfricoșătoare sau supărătoare, le putem privi mai ușor în mod rațional. Iată un bine

exemplu:
De exemplu, atunci când experimentezi durere, mai degrabă decât să devii anxios și să presupui că înseamnă că ceva nu este în regulă cu tine, poți urmări cum durerea crește și cade fără a fi prins într-o poveste despre ceea ce ar putea însemna.

Mai multă creativitate

​

  Din păcate, nu este cel mai ușor lucru de studiat, dar există unele cercetări privind modul în care meditația ne poate afecta creativitatea.
Cercetătorii de la Universitatea Leiden din Olanda au studiat atât atenția concentrată, cât și medierea de monitorizare deschisă pentru a vedea dacă ulterior a existat o îmbunătățire a creativității. Ei au descoperit că oamenii care practicau meditația cu atenție concentrată nu prezentau semne evidente de îmbunătățire a sarcinii de creativitate în urma meditației lor. Cu toate acestea, pentru cei care au făcut meditație de monitorizare deschisă, aceștia au avut o performanță mai bună la o sarcină care le-a cerut să vină cu idei noi.

Mai multă compasiune

​

Cercetările privind meditația au arătat că empatia și compasiunea sunt  mai mare la cei care practică meditația în mod regulat. Un experiment a arătat participanților imagini ale altor oameni care erau fie buni, răi, fie neutri în ceea ce ei numeau „meditație pentru compasiune”. Participanții au putut să-și concentreze atenția și să-și reducă reacțiile emoționale la aceste imagini, chiar și atunci când nu erau într-o stare meditativă. De asemenea, au experimentat mai multă compasiune pentru ceilalți când li s-au prezentat imagini deranjante.
O parte din aceasta provine din activitatea din amigdala - partea creierului care procesează stimuli emoționali. În timpul meditației, această parte a creierului prezintă în mod normal o activitate scăzută, dar în acest experiment a fost extrem de receptiv atunci când participanților li s-au arătat imagini cu oameni.

Un alt studiu din 2008 a constatat că persoanele care meditau în mod regulat aveau niveluri de activare mai puternice în joncțiunile temporale parietale (o parte a creierului legată de empatie) atunci când auzeau sunetele persoanelor care sufereau, decât ale celor care nu meditau.

Memorie mai bună

​

Unul dintre lucrurile la care a fost legată meditația este îmbunătățirea rechemării rapide a memoriei. Catherine Kerr, cercetător la Centrul Martinos pentru Imagerie Biomedică și la Centrul de Cercetare Osher, a descoperit că persoanele care practicau meditația atentă erau capabile să regleze unda creierului care protejează distracțiile și să-și crească productivitatea mai repede decât cele care nu meditau. Ea a spus că această abilitate de a ignora distragerea atenției ar putea explica „capacitatea lor superioară de a-și aminti rapid și de a încorpora fapte noi”. Acest lucru pare să fie foarte asemănător cu puterea de a fi expuși unor situații noi care, de asemenea, ne vor îmbunătăți dramatic memoria lucrurilor.

Mai putin stres

​

Sa demonstrat că meditația conștientă îi ajută pe oameni să acționeze sub presiune în timp ce se simt mai puțin stresați. Un studiu din 2012 a împărțit un grup de manageri de resurse umane în trei, dintre care o treime participă la antrenamentele de meditație atentă, o altă treime care ia antrenament de relaxare corporală și ultima treime nu a primit deloc antrenament. Un test stresant de multitasking a fost dat tuturor managerilor înainte și după experimentul de opt săptămâni. În testul final, grupul care a participat la antrenamentul de meditație a raportat mai puțin stres în timpul testului decât ambele grupuri.

Mai multă materie cenușie

Meditația a fost legată de cantități mai mari de substanță cenușie din hipocampus și din zonele frontale ale creierului. La început nu știam ce înseamnă asta, dar se pare că este destul de grozav. Mai multă materie cenușie poate duce la emoții mai pozitive, stabilitate emoțională mai durabilă și focalizare sporită în timpul vieții de zi cu zi.
Sa demonstrat că meditația diminuează efectele legate de vârstă asupra substanței cenușii și reduce declinul funcționării noastre cognitive